Îmbogățirea vocabularului
-prin mijloace
interne- folosind cuvinte deja existente în limbă
-prin mijloace
externe-împrumutând cuvinte din alte limbi
I.
Mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului
A. derivarea
B. compunerea
C. schimbarea categoriei/ valorii gramaticale
II.
Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului-
neologismele
A.
Derivarea
-cu
sufixe: - care indică originea: moldovean, românesc,vienez, spaniol,italian
- cu valoare abstractă: hărnicie,
vedenie, îndrăzneală, învățătură etc.
- care derivă nume de agent: parchetar,
cizmar, învățător, tinichigiu, fotbalist
- care derivă nume de instrument: sucitor, tocător, mestecău etc.
- moționale: student-studentă;
croitor-croitoreasă; tigru-tigroaică; rață-rățoi
- cu sens colectiv: frunziș,
aluniș, brădet, studențime, boierime etc.
- sufixe augmentative: băietan,
băiețandru, băiețoi, măturoi, buboi, căsoaie etc.
- diminutivale: bănuț, micuț, băiețel, clopoțel, îngeraș, rochiță, mititică, omuleț, pomișor, frățior
- care derivă adverbe: furiș, pieptiș, realmente, prietenește, părintește
-cu
prefixe: - des/dez: descoase, desface, dezbrăca
- în/îm: încăpățâna, îngrozi, îmbrăca, împături
- ne: necurat, necinstit, nefolositor
- pre: prevedea, prelua, prefigura
- răs/răz: răstălmăci, răsturna, răzbate
- re: rechema, reciti, reorganiza
- stră: străbun, străvechi
- a: apoetic, apolitic
- i: ireal, ilegal,irațional
- ante: antebraț, antebelic
- anti: antiinfecțios, antirăzboinic, antiatomic
- co/con/com: comesean,
conațional, consătean, concitadin, contopi, complini
- intra: intravenos, intrauterin, intramuscular
- extra: extrașcolar, extrateritorial
- post: postbelic, postuniversitar, postoperatoriu
- supra: supraom, suprasolicitat, suprastatal
- inter: interbelic, intertextual
- bio: bioenergie
- contra: contraargument
- hiper: hipersensibil
- hipo: hipotensiv
- non: nonvaloare
- sub: subdezvoltat
- para: paranormal
- trans: transoceanic
- ultra: ultrasunet
-aero: aeronavă, aerospațial
- agro: agroalimentar
- hidro: hidrocentrală
- micro: microsistem prefixoide
- macro: macroindustrial
- socio: sociocultural
- tele: telecomandă, televiziune
- electro: electrotehnică
- foto: fotomodel, fotomontaj
- mono: monotonie, monocultură
- pseudo: pseudointelectual
- semi: semipreparat
- auto: autocontrol
- infra: infrastructură
Derivarea
parasintetică
-este derivarea prin care la radicalul cuvântului se
adaugă atât sufixe, cât și prefixe
Ex: prefăcătorie- prefixul pre- + radicalul făcă +
sufixul –torie
B.
Compunerea
-procedeu prin care două sau mai multe cuvinte
formează un cuvânt nou
Se face prin:
-alăturare
- fără cratimă: Curtea de Argeș, Vatra Dornei etc.
- cu cratimă: câine-lup, floarea-soarelui, Târgu-Jiu, Turnu-Severin,
coate-goale, gură-spartă, vorbă-lungă, papă-lapte, pierde-vară, social-politic,
franco-român, economico-financiar etc.
-contopire=
sudarea componentelor: anotimp, bunăvoință, binecrescut, atotștiutor, bleumarin,
untdelemn, oricare, oricine, douăzeci, treizeci, primăvara, astfel, odată,
cumva, oricum etc.
-
abreviere: O.N.U., P.N.L., Rompres etc.
C. Schimbarea
valorii gramaticale= conversiunea
-adică trecerea unui cuvânt de la o parte de vorbire
la alta
Se realizează prin:
a. substantivizare: adjectiv
– substantiv: frumos- frumosul, un frumos,cel frumos
adverb – substantiv:
bine- binele, un bine
verb la participiu-
subst.: prăpădit – prăpăditul, un prăpădit
verb la infinitiv-
subst.: a mânca- mâncare, mâncarea; a alerga- alergare
b. adjectivizare:
verb la participiu- adjectiv: carte citită,
lecție învățată, fereastră deschisă
verb la gerunziu- adj.:
mâna tremurândă, ochi lăcrimânzi, aripi fâlfâinde
c. substantiv- adverb: Vara
merg la mare. – Vara aceasta este
căldură.
Toamna se numără bobocii.
Iarna mă dau cu sania.
Noaptea
merg la pește.
Duminica merg la biserică.
Lunea nu facem cursuri.
Familia
lexicală
-cuprinde toate cuvintele formate de la un cuvânt de
bază prin derivare, compunere și schimbarea valorii gramaticale.
‼! Regulă: În familia lexicală nu se includ
variantele de feminin sau de plural ale aceluiași cuvânt și nici întreaga
conjugare a verbului.
‼! Cuvântul de bază este cuvântul de la care se
formează întreaga familie lexicală și rămâne neschimbat în toate cuvintele
familiei lexicale.
Ex. Alcătuiește familia lexicală a cuvintelor:
înalt, copil, a pleca, tânăr
Câmp
semantic
-constituie o clasă de cuvinte reunite prin
componente de sens comune, dar între care se stabilesc opoziții semantice.
Ex: câmpul semantic al numelor de rudenie, numelor
de culori, al denumirii animalelor sălbatice și domestice etc.
Arhaismele
-sunt cuvinte vechi care au dispărut din limbă sau
care nu mai sunt folosite de vorbitor
Pot fi:
1.Fonetice –aveau alte sunete/litere decât în forma
lor actuală
Ex. poporație- populație; hitlean-viclean; a
derege-a drege; lăcuitori-locuitori; a rumpe- a rupe; a împla- a umbla;
galbân-galben etc.
2.Lexicale- cuvinte al căror sens era diferit de cel
actual
Ex: a tăbărî: sens vechi: a instala tabăra; sens
actual: a năvăli
Cuvânt:
sens vechi: motiv; sens actual: unitate lexicală
Mitocan:
sens vechi: călugăr, locuitor al unui mitoc; sens actual: prostcrescut
Logofăt, paharnic, vistiernic….etc etc
3.Morfologice/gramaticale
-cuvinte cu formă gramaticală veche: aripe, inime, rădăcine,greșale
Palaturi, documenturi, diamanturi
Cântat-au
gura mea aceste fapte.
S-a fost dus la frătânesu.
-forma
arhaică a pron.relative, nehotărâte, demonstrative: carele(care), uniia(unii),
fiecarii(fiecare), aceștiia(acești)
Regionalisme
-cuvinte numai în anumite regiuni ale țării
Pot fi:
1.Fonetice – sunt cuvinte care au anumite sunete
diferite de forma literară a cuvântului:
Ex: jos
–gios(Maramureș)
Degete-dește(Oltenia)
Frate-frace(Banat)
Frunte-frunce(Banat)
Cinci-șinși(Moldova)
Rădăcină- radașină(Moldova)
2.Lexicale
Ex: porumb- cucuruz(Transilvania); păpușoi(Moldova)
Cartofi- barabule(Moldova); crumpi( Banat)
Pepene verde-
lubeniță( Oltenia); harbuz(Moldova)
3. Gramaticale- forme gramaticale specifice anumitor
regiuni din țara noastră.
-forma scurtă a perfectului compus: O fo’ la munce-
A fost la munte. (Banat)
O văz’ lupu’ – A văzut lupul
-perfectul compus format din forma lungă a
participiului: Am plătitără.; Au văzutără.
Sensul cuvintelor- se stabilește în
context.
Pleonasmul=
greșeală de exprimare care constă în folosirea alăturată a unor cuvinte cu
același sens:
Ex.: prefer mai bine să nu merg.; toate avioanele
aterizează pe pământ.; el coboară în jos.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu