CLASIFICAREA PROPOZIȚIILOR RELATIVE

CLASIFICAREA PROPOZIȚIILOR RELATIVE

                                                      

După tipul de expansiune                          propoziții relative cu antecedent

pe care îl realizează construcția                  propoziții relative libere

I. Propoziții relative cu antecedent

Au regent nominale sau se includ în grupuri nominale, așadar sunt realizări de tip propozițional ale poziției sintactice atribut. Relativele atributive al căror regent este totodată și antecedent al conectorului relativ sunt propoziții relative cu antecedent.

Din punctul de vedere al clasei morfologice căreia îi aparține, regentul antecedent poate fi:

-          Substantiv:                 Oamenii care beau bere.

-          Pronume:                   Tot ce ți-am spus este adevărat.

-          Substituie numerale: Al doilea pe care l-a concediat.

-          Adjectiv, relativul îndeplinind funcția sintactică de nume predicativ: De supărată ce era, nu se uita la noi.

-          Adverb:                     Atent, cum lucra de obicei,a rezolvat problema fără greșeală.

                                                                                                                             

După natura semantică a relației dintre    relativă și antecedent
relative restrictive(determinative)	relative nonrestrictive (explicative, descriptive)
Oamenii care beau bere sunt obezi.	Oamenii, care sunt dotați cu rațiune, înțeleg  necesitatea legilor.

În primul exemplu, relativa restrânge extensiunea primului termen, astfel încât oamenii înseamnă o parte a oamenilor, iar în al doilea exemplu relativa dezvoltă un concept deja conținut în cel al cuvântului om.

II. Propoziții relative libere

Ocupă poziția sintactică a  antecedentului nelexicalizat (substituit de pronumele sau de adverbul relativ din subordonată). „ Vizibilitatea ” antecedentului este criteriul după care se face distincția dintre relativele cu antecedent și relativele libere.

Propoziția relativ liberă va ocupa poziția sintactică a antecedentului nelexicalizat:

·subiect: Îmi place ce aud.

·CD:      A adus ce i-am cerut.

·CI:       I-a răspuns cui l-a felicitat.

·C. prepozițional: Se bucură de ce i-ai spus.

·predicativ suplimentar: L-ai văzut ce face?

·atribut: Hai să mergem fiecare pe la casa cui ne are./S-au dus unde i-ai trimis./cu cine i-a chemat.

III. În funcție de relația cu regenta și de poziția ocupată în organizarea acesteia:

Relative integrate      sintactic		Relative izolate  (periferice)
Relative cu antecedent	Relative libere	Relative cu antecedent (nonrestrictive)	Relative libere (circumstanțiale facultative)

III A. Relative integrate sintactic cu antecedent

- toate subordonatele din această categorie sunt atributive, nominalul antecedent fiind și regentul propoziției.

- antecedenții pot fi: 

*  substantive: Nu există zi în care să nu-l caute cineva./E doar o mașină roșie acolo, o mașină pe care n-o mai văd după ce fac duș.

* pronume:  nehotărât: Mă întreabă ceva la care nu știu să răspund.

                    negativ: N-am găsit pe nimeni care să-mi dea cartea.

                    semiindependent: CEL Cei care stați la margine trebuie să vă mutați pe rândul  

                                                     de la ușă.( în ipostază de deictic)

                                                    După turnir stau de vorbă cu U.G., cea care a făcut(…)          

                                                    documentarea pentru istoria trenului.(în ipostază de anaforic)

III A’. Relative integrate sintactic libere

-anulează realizarea lexicală a tuturor constituenților grupului nominal antecedent(atât a centrului nominal, cât și a determinativelor sale).

Pozițiile sintactice pe care le pot ocupa sunt impuse de structura gramaticală a grupului regent:

¨subiect: Vine în excursie cine termină eseul.

¨CD: A citit ce i-ai trimis tu.

¨CI: I-a povestit asta oricui a fost dispus să-l asculte.

¨C. prepozițional: El contează pe ce îi trimiți tu.

¨nume predicativ: El nu va deveni niciodată ce-ți dorești tu.

¨predicativ suplimentar: L-am văzut cum învață.

III B. Relativele izolate/ periferice

Sunt determinative facultative ale unor constituenți din propoziția regentă. Termenii de care depind aceste relative pot fi nominali, nonnominali sau propoziționali.

Din punct de vedere al informației conținută în relativă, relativele periferice se clasifică în:

·atributive                                 · apozitive                                    ·circumstanțiale

III B’. Relativele izolate cu antecedent

Se includ în această categorie relativele nonrestrictive si propozițiile apozitive.

III B”. Atributivele izolate nonrestrictive

Datorită caracterului parantetic al informației din relativă, grupul nominal antecedent poate fi mai amplu decât în relativa integrată sintactic.

Ex.:” De darurile mele, pâinile acelea făcute de mine în casă, care miroseau de-ți lăsa gura apă și se frângeau în mâini ca niște cozonaci, nu se atingea nimeni. ”(R. Petrescu,Eclipsa)

Relativele partitive

Au drept antecedent un nominal cuantificat sau un cuantificator a cărui referință este preluată „integral” de anaforicul relativ.

Conectivul este întotdeauna care, însoțit de prepoziții (din, dintre, între, printre), pot funcționa fără predicat: A cumpărat două sticle, dintre care √una de vin.(verbele suprimate sunt cu sens existențial: a fi, a se găsi).

Relative apozitive

Propozițiile apozitive  cu conector relativ sunt întotdeauna apoziții suplimentare, care pot fi marcate prin apozeme adverbiale sau prepoziționale: „Au cumpărat cărți, dicționare, adică ce le trebuia pentru studiu.”

Relativul compus ceea ce cu valoare neutră este singurul conector ocurent numai în contextul relativelor apozitive: „Rămânea doar ca cei de aici să uite, mai ales că întrebau și de Niculae cum merge cu școala, ceea ce se putea să însemne că într-adevăr nu mai aveau nimic cu nimeni.”(M.Preda)

 Relativele libere

Sunt subordonate fără antecedent, care ocupă poziții sintactice din afara structurii actanțiale a centrului regent - poziții circumstanțiale facultative:

-circumstanțial de loc:    Au plecat unde aveau treabă.

-circumstanțial de timp: Când are timp, merge la teatru.

-circumstanțial de mod:  A procedat cum l-ai învățat.