PUNCTUAȚIA ȘI ORTOGRAFIA
Punctuația - este un sistem de semne
convenționale care au rolul de a marca în scris pauzele, intonația sau
întreruperea cursului vorbirii.
Semnele
de punctuație sunt: punctul, semnul
întrebării, semnul exclamării, virgula, punctul și virgula, ghilimelele, linia
de dialog, linia de pauză, parantezele, punctele de suspensie etc.
Punctul(.)
-marchează
o pauză lungă care se face între propoziții sau fraze= indică sfârșitul
comunicării.
-se
folosește și în interogațiile indirecte.
Ex: Te-am întrebat dacă ai știut că el te-a
căutat.
Ex. Tu
ai fost în concediu la mare.
Semnul
întrebării(?)
-marchează
intonația propozițiilor sau a frazelor interogative directe.
Ex: -
Cât costă această carte? (propoziție interogativă directă)
-
Ai
știut că el te-a căutat? (frază interogativă)
Semnul
exclamării(!)
-marchează
intonația propozițiilor sau frazelor exclamative sau imperative.
Ex: Ce
frumos cântă privighetoarea! (prop.exclamativă)
Cât de frumos ai știut să răspunzi la
întrebare! (frază exclamativă)
Scrie repede! (prop.imperativă)
Scrie repede ce ai spus! (frază
imperativă)
-după
substantivele in vocativ așezate la sfârșitul prop. imperative sau exclamative.
Ex: Ce frumos ai cântat, Monica!; Vino
repede, băiatule!
-după
interjecții
Ex: Of! Of! sau Of,of,of,of! sau Of-of-of-of!
Punctul
și virgula(;)
-marchează
o pauză mai mare decât virgula, dar mai mică decât punctul.
-desparte
două propoziții sau fraze independente ca sens.
Ex: Avea poftă să mănânce o legătură de
lăptuci; dormind visase că a înflorit grădina de zarzavat ca în anii cei buni.
Două
puncte(:)
-marchează
vorbirea directă
Ex: Profesorul spuse mulțumit:
-Ai răspuns corect!
-
marchează o enumerație
Ex. Copilul a
așezat pe bancă tot ce avea în ghiozdan: cărți, caiete, penarul, cutia
de culori și un măr.
Virgula(,)
-marchează
o enumerație: Copilul, bunica, cățelul, pisica au intrat în casă.
-marchează
atributul apozițional: Mircea, fiul
nostru, a sosit vesel acasă.
- după
„așadar”, „prin urmare”: Așadar, i-am spus rezultatul concursului.
-după
gerunzii și participii așezate la începutul propoziției: Alunecând, el și-a
rupt piciorul.
Supărat, a trântit
ușa.
-complementele
circumstanțiale așezate între subiect și predicat se izolează de obicei prin
virgulă.
Ex: Eu,
atunci, am fugit repede în casă. (
CCT)
Ei, de
jur-împrejur, vedeau numai nisip.(CCL)
El,fără a spune o vorbă, a ieșit din
cameră.(CCM)
-marchează
substantivele în vocativ
Ex: Mamă, vino repede!; Vino, mamă, repede! ;
Vino repede, mamă!
-adverbele
de afirmație și negație, echivalente cu o propoziție se despart prin virgulă.
Ex: Ai
știut bine lecția? Da, foarte bine.( Am știut foarte bine). sau cu „NU”.
-marchează
două sau mai multe propoziții în relații de coordonare
Ex.: E
bine/ să înveți/, să citești,/ să te
relaxezi./
-marchează
o prop. subordonată atributivă
Ex: Fata/,
care venise fericită acasă,/ a intrat
cântând pe ușă.
-de
obicei, propozițiile subordonate se despart prin virgulă. Ai grijă ce fel de
propoziție este!
Linia
de dialog(-)
-indică
începutul vorbirii directe
Ex: -V-a
plăcut filmul? – Mi-a plăcut foarte mult.
Linia
de pauză(-)
-marchează
o pauză scurtă între propoziții sau fraze.
Ex: ”O mare e, dar mare lină -
Naturo, în mormântul meu..”
-marchează
lipsa verbului
Ex: În
fața mea - copaci înalți, deși ca peria.
Patria mea - oamenii aceștia.
-indică
o explicație , ținând locul parantezelor sau a virgulei
Ex: Ador
Egiptul – locul minunat al piramidelor.
Parantezele
-marchează
o pauză scurtă și indică o explicație
Punctele
de suspensie(…)
-indică
o pauză lungă în timpul vorbirii și marchează întreruperea comunicării
Ghilimelele
-””
(ghilimele simple) – indică reproducerea
unui citat
- indică
titlul unei opere, revistă, articol etc.
- sunt
folosite pentru a marca un înțeles
neobișnuit a unui cuvânt. Era „un geniu”
- ≪ ≫ (ghilimele duble sau franțuzești) – indică reproducerea unui citat într-un
alt citat.
ORTOGRAFIA
-este un
ansamblu de semne care delimitează cuvintele unele de altele sau indică o
scriere incompletă a cuvântului.
Semnele
de ortografie sunt: blancul sau pauza albă, cratima, punctul,bara, apostroful,
majuscula etc.
Blancul (…)
-indică
lispa unor cuvinte din propoziție sau a unor propoziții din frază.
Ex:
-Fată dragă, nici nu știu ce-mi aduci( …) Tu-mi aduci cea re să fie peste
patruzeci-cincizeci de ani.
Cratima=
liniuța de unire (-)
-rostirea
împreună a gerunziilor și a pronumelor
reflexive sau personale postpuse.
Ex:
Luându-ți paltonul; Ducându-te spre școală; Apucându-l de mână;
-evitarea
hiatului
Ex. Te-ai
dus la școală și ți-ai luat corect notițe.
-indică
scrierea unor cuvinte compuse
Ex:
Floarea-soarelui, inginerul-șef, câine-lup.
-elidarea
unor sunete pentru a marca o vorbire rapidă
Ex: Și-o
să mă-ngrop și eu. - Și o să mă îngrop și eu.
-leagă
numeralul ordinal transcris în cifre romane și elementul formativ enclitic
Ex. În
secolul al XX-lea, Elevii din clasa a VIII-a.
Punctul
-indică
abrevierea unor cuvinte: O.N.U., S.U.A.
Bara
(/)
-indică
abrevierea unităților de măsură: m/s, mol/g, km/h
-marchează
sfârșitul unui vers și începutul altui
vers, atunci când versurile nu sunt scrise unul sub celălalt.
-marchează
despărțirea propozițiilor la analiza sintactică a frazei
Apostroful
-indică
rostirea și scrierea incompletă a unui cuvânt
Ex: Las’
că vine el!; Un’ te duci acum?;
Majuscula
-indică
scrierea substantivelor proprii
-începutul
versurilor unei poezii
-începutul
unei propoziții sau al unei fraze
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu