Elevul
I.A. aflat în clasa a XII-a la liceul V.A. are de pregătit examenul de
bacalaureat în vederea promovării acestuia la disciplina „Geografia României”.
Are la dispoziţie o săptămână pentru a-şi pune planul de învăţare în aplicare,
însă este foarte dezorientat, deoarece nu ştie cum să procedeze pentru a reuşi
să înveţe cât mai mult într-un timp foarte scurt. Aşadar, pentru a şti ce să-i
recomand cum să înveţe i-am pus la dispoziţie o autodiagnoză, în urma căreia am
stabilit că elevul:
-
este atent la explicaţiile profesorului
-
dacă nu înţelege ceva, nu întreabă
-
nu este prea activ la orele de curs
-
absentează de la unele ore de geografie
-
se simte bine în preajma colegilor
-
cere ajutorul colegilor şi al
profesorilor, însă tot nu înţelege destul de bine(cauza:absenţele‼‼!)
-
învaţă doar pentru notă şi lucrări
-
absentează la orele de pregătire a
examenului de bacalaureat la geografie
-
îl deranjează zgomotele atunci când
învaţă
-
începe să înveţe seara după ce se întoarce de la cumpărături sau
de la plimbare
-
în timp ce învaţă merge televizorul
-
învaţă în pat
-
are dezordine în cameră
-
vorbeşte în sine, mişcând buzele însă în
şoaptă, nu cu voce tare
-
învaţă mai bine schemele, hărţile
-
este o persoană sociabilă
Din autodiagnoză am observat că elevul are un stil de învăţare
atât auditiv, cât şi vizual, lipseşte de la şcoală, rămâne în urmă cu materia, chiar
dacă i se explică nu înţelege deoarece nu are cunoştinţele precedente, nu este
activ la ora respectivă atunci când este prezent(el are alte preocupări), nu a
învăţat în timpul anului şcolar decât pentru notă, nu pentru a reţine şi a promova examenul de bacalaureat, iar când
învaţă îl deranjează zgomotele, vorbeşte în sine, mişcând buzele însă în
şoaptă, nu cu voce tare, învaţă foarte târziu în pat, nu la un birou. În schimb,este
o persoană sociabilă, are foarte mulţi prieteni
cu
care se înţelege destul de bine, probabil ei fiind cauza absentărilor lui de la
şcoală în clasa a XII-a, deoarece până atunci nu avea probleme cu şcoala.
Astfel,
fiind un elev cu stil de învăţare auditiv, poate învăţa mai bine în perioada de
început a zilei, are nevoie de ordine în cameră, pe biroul la care stă şi
învaţă, nu trebuie să-i distragă nimic
atenţia, trebuie să se concentreze pe ceea ce învaţă, iar atunci când învaţă
simte nevoia de a-şi mişca buzele, citind în şoaptă. Însă are şi un stil de
învăţare de tip vizual, întrucât învaţă cu uşurinţă schemele,hărţile,
ilustraţiile, notiţele bine structurate, preferă să urmărească filme
documentare.
Aşadar,
elevul I.A. va trebui să înveţe dimineaţa,
recomandabil între orele 8-13, întrucât atunci creierul asimilează cât mai
multe cunoştinţe, este odihnit, celelalte activităţi rutiniere fiind amânate
pentru intervalele de timp când nu există randament maxim de învăţare.
Ordinea
pe birou contează foarte mult, deoarece dacă sunt multe obiecte împrăştiate
s-ar putea să-i distragă atenţia; trebuie să rămână pe birou doar materialele
pentru a învăţa, markere, pixuri de diferite culori, un creion, o riglă şi foi
pe care să-şi ia notiţele din lecţiile predate.
Lumina
nu trebuie să fie nici prea puternică, nici prea slabă, deoarece îl va irita şi
îi va provoca somn. Să nu înveţe cu muzică, nici cu televizorul deschis,
acestea fiind alte obstacole în vederea captării atenţiei.
Trebuie
să ştie să-şi planifice timpul în funcţie de timpul avut la dispoziţie,
complexitatea materialului, specificul sarcinii şi nu în ultimul rând
caracteristicile personale. Adică nu trebuie să stea tot timpul să înveţe, are
nevoie de pauze, însă nu prea lungi, pentru că îşi poate ieşi din ritm, iar
reluarea activităţii va fi mai dificilă. De exemplu, după o oră de citire,
învăţare şi luarea notiţelor, se recomandă 5-6 minute de pauză; dacă are loc
trecerea la o altă temă sau capitol, are nevoie de 15-20 de minute pauză. În pauzele
mici îi recomand metode de relaxare, gimnastică, exerciţii de antrenare a
ochilor, ascultarea unei muzici clasice sau instrumentale ce poate acoperi alte
zgomote şi mobilizează în timpul
pauzelor.
Într-o pauză mai mare îi recomand să mănânce. Nu trebuie să uite însă de
nevoile personale, toate planificate după timpul disponibil.
În
vederea elaborării, organizării şi înţelegerii eficiente a materialului, elevul
trebuie să înceapă prin a citi cu atenţie, să sublinieze cu roşu titlurile
lecţiilor şi cu verde sau negru subtitlurile acestora, iar cu markere să-şi
noteze cuvintele cheie, propoziţiile sau enunţurile mai importante. Îi recomand
markere de culoare galbenă, verde deschis, portocaliu sau roz. Culorile închise
obosesc ochii. Trebuie să realizeze un cuprins al ideilor principale din
fiecare lecţie. Acolo unde îi sunt puse la dispoziţie hărţile, trebuie să fie
atent la citirea lor, să respecte cu stricteţe legendele acestora, eventual
să-şi facă o mică schemă,în urma citirii hărţilor, ce ar putea conţine de
exemplu, ţări mai importante cu râurile mai importante, locul izvorârii şi
vărsării acestora, prin ce localităţi trec etc. astfel va reţine atât locul de
pe hartă, cât şi denumirea lor, deoarece în gândul său, atunci când va scrie,
va repeta numele lor şi se va gândi în acelaşi timp şi unde se află pe hartă.
Listele
structurate ajută cel mai bine în citirea pe verticală a notiţelor, acestea
depinzând şi de aranjarea în pagină a lor. Astfel, elevul se va încadra în aşa fel încât spaţiul din stânga foii
lăsat liber trebuie să fie egal cu cel din dreapta foii, înscrierea notiţelor
realizându-se mai mult în centrul paginii şi astfel pot fi citite pe verticală
şi reţinute mult mai rapid. Listele structurate nu trebuie să conţină fraze
lungi sau fragmente întregi, uneori nici verbele nu sunt prezente. Listele
conţin ideile şi exemplele relevante din text, întrucât sunt deja organizate în
propoziţii în materialul de învăţat.
După
finalizarea luării notiţelor din materialele voluminoase, elevul va observa că
are mult mai puţin de învăţat şi îi va stârni interesul pentru geografie.
Aşadar,
el poate să citească cu uşurinţă notiţele, să încerce să le memoreze pe
fragmente, să nu uite de pauzele ce trebuie făcute. Citirea şi memorarea
notiţelor nu se face la nesfârşit şi foarte rapid! Într-o oră este bine să se
facă 2-3 pauze scurte în învăţare. După ce citeşte şi memorează câteva părţi
din notiţe trebuie să le mai repete din când în când pe cele precedente,
recitindu-le.
După
ce a terminat de învăţat tot ce trebuie pentru examenul de bacalaureat, elevul
va fi curios cum o să arate un examen la geografie. Aşadar, îşi va exersa
cunoştinţele asimilate pe subiecte asemănătoare, date în anii trecuţi la
bacalaureat, adică să rezolve câteva variante de subiecte.
La
finalul săptămânii nu trebuie să lase emoţiile să-l copleşească, să nu fie
stresat şi să aibă încredere în el că va reuşi, că până la urmă nu este ultimul
examen din viaţa sa. Trebuie să gândească pozitiv: „Ceva tot ştiu‼!”
În
ziua de dinaintea examenului sau cu câteva minute înainte de examen nu are voie
nici măcar să deschidă cărţile sau caietele sau să-şi arunce ochii pe notiţe,
pentru că va face mai rău, în loc să reţină câte ceva, are neşansa de a uita ce
a învăţat cu atâta trudă.
ÎNCREDEREA
ÎN SINE CONTEAZĂ FOARTE MULT‼‼!
SUCCES‼!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu